acasă · din strămoși · Obiceiuri și tradiții

Noiembrie – Brumar și superstițiile lui

Numele lunii noiembrie vine de la cuvântul latinesc novem, adică ”nouă”, pentru că luna noiembrie era a noua lună în calendarul roman, iar în calendarul gregorian este a 11-a lună a anului. În limba română, noiembrie se numește popular și brumar.

Este timpul brumei și promoroacei, sunt însămânțate toate grânele de toamnă și totul este gata pentru iernat. În această lună, toamna este pe punctul de a pleca, frigul instalându-se încet, încet. Mai este numită și Vinar adică luna vinurilor, căci în Noiembrie este vremea fermentării şi limpezirii vinului în butoaie.

noiembrie

Supersiții și obiceiuri de-ale lui Brumar

De Arhanghel Mihail și Gavriil (8 sau 21 noiembrie) se obişnuia să se facă ofrande alimentare, precum şi aprinderea de lumânări pentru vii şi morţi. Se spune că cine va lucra în această zi, se va canoni mult până să-i iasă sufletul la moarte. Colacii şi alimentele împărţite acum sunt numite Moşii de Arhangheli. Tot atunci nu este bine a descânta, decât de purici.

noiembrie1

Sfântul Mina şi Ziua Tâlharilor (11 sau 24 noiembrie) era serbată atât de tâlhari cât şi de cei păgubiţi de aceştia. În acestă zi se desfăşurau mai multe practici cu caracter magic, fiind vorba în principal de magia întoarcerilor, a faptelor hoţilor, a lucrurilor furate, dar şi de magia dragostei pentru întoarcerea inimilor ursiţilor. Femeile duceau la biserică lumânări, pe care le lipeau de sfeşnice cu capătul care de obicei se aprinde în jos, ca să se întoarcă răul spre casa voitorilor de rău, întocmai cum au întors lumânarea; iar fetele mari duceau şi ele astfel de lumânări, pe care le întorceau şi astfel le aprindeau, pentru ca să se întoarcă spre ele inimile celor doriţi, inimile flăcăilor de care erau îndrăgostite.

noimbrie2

Lasatu’ Secului pentru Postul Naşterii Domnului are loc pe 13 sau 27 noiembrie încă din cele mai vechi timpuri. În ziua acesta se „strigau” tinerii rămaşi necăsătoriţi şi se faceau două focuri la câte un cap de sat, apoi băieţandrii şi flăcăii coborau cu bețe de foc spre casa, unde fetele şi femeile începeau şezătorile, torcând pentru pânza cămeşilor.
Există și până astăzi superstiţia că dacă se lipeşte gura sobei în această zi, va fi legată şi gura lupului.
Gospodinele nu aveau voie să coase, mai ales cu aţa roşie, să împungă în piele sau să ia acul sau orice lucru ascuţit în mână, să nu macine, să nu dărăcească lâna, să nu dea nimic cu împrumut, altfel vine lupul şi-i mănâncă vitele şi dacă n-are ce mânca îl mănâncă pe om. Pentru a fi feriţi de pagubă, sătenii ţineau atârnată de lemnul coşului o secure timp de trei zile.
Dacă de Lasatu’ Secului este vreme moale, atunci primăvara vor fi ploi multe.

noimbrie3

Ovideniile (20 noiembrie pe stil nou) este sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, care se petrece noaptea cu lumină şi cu focuri aprinse.  În seara de Ovidenii se noroceşte anul ce urmează: dacă sunt stele şi este senin, anul va fi rău, iar dacă va fi lapoviţă, ninsoare, ger sau promoroacă, anul va fi bun. Se spune că aşa cum va fi vremea de Ovidenii, aşa va fi toată iarna.
În timpuri vechi la Ovidenii se ungeau cu usturoi ferestrele, ușile și locurile de culcare, ca să nu se lipească farmecele de casă. Tot în această zi vrăjitoarele înceapeau să facă farmece pentru că în dimineața zilei înflorea ”iarba fiarelor”, o plantă miraculoasă capabilă să înmoaie fierul și să deschidă orice lacăt.
Tot de la Ovidenii, femeile coceau vărzări și plăcinte cu dovleac alături de care puneau și o cană cu covașă, care este o fiertură din malai și făină de grâu. Covașa avea un gust dulce-acrișor și se împărțea prin vecini pentru ca vacile să fie lăptoase. În alte zone, covașa se transforma în turtă, din care fiecare om trebuia să mănânce pentru a fi ferit de strigoi.

noimbrie4

În calendarul de stil nou, luna se încheie cu ziua de 30 noiembrie – ziua Sfântului Andrei. În afară de ziua propriu-zisă a Sfântului Andrei, foarte important este şi Ajunul acestei zile. Este momentul în care se dezlănţuie forţele malefice, duşmanii tradiţionali ai ţăranului. Intensitatea magică a nopţii este subliniată şi de pogorârea pe pământ a sfinţilor-patroni ai lupilor, care le menesc acestora pentru anul care vine; ajunul Sfântului Andrei este propice desfăşurării de practici magice cu caracter oracular. În această noapte fetele mari își ghicesc ursitul prin diverse magii și farmece.

Autor: Stela Botez
Sursa: http://www.superstitii.ro
Foto: Ion Pleș Alexandru

Reclame

Un gând despre „Noiembrie – Brumar și superstițiile lui

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s