Obiceiuri și tradiții românești de Sfântul Andrei. Cum își ghiceau fetele ursitul?

O mare sărbătoare la sfâșitul lui noiembrie, pe 30 decembrie sau 13 ianuarie, este cea a Sfântului Apostol Andrei, cinstit ca apostol al românilor. Amintirea marelui apostol a fost păstrată, până nu demult, de români, doar în cateva povestiri locale. Acestea vorbesc despre peștera sa din Dobrogea, care încă se mai păstrează despre izvorul și locurile pe unde a propovăduit. Astăzi Sfantul Andrei este sărbătorit în toate bisericile, prin sfinte slujbe. De asemenea, i se aduce cinstire prin numirea copiilor cu numele său, prin zidirea de biserici avându-l ca ocrotitor. usturoi

Considerat patron al lupilor, în unele icoane populare este reprezentat cu cap de lup. Noaptea dinainte este cunoscută sub numele de noaptea strigoilor, de care oamenii se apărau, ungând ușile și ferestrele cu usturoi, sau consumând mujdei. Se spune că în noaptea Sfantului Andrei, strigoii se iau la bătaie pe la hotare și răspântii, putându-i ataca și pe oameni.

Prin unele locuri din Moldova, se consuma o băutura numită covașă, ca oamenii să fie apărați de strigoi. Aceasta se prepara din terci sau turte de malai, amestecate cu apă. Amestecul era pus la fermentat, apoi consumat în ziua Sfântului Andrei.

Semnificația Sfântului Andrei în diferite zone folclorice românești

stela_botezmici-54În ţinutul Sucevei, se crede că strigoii, care sunt tot oameni, însă cu coadă, nu pot suferi mirosul de usturoi. Înspre Sf. Andrei se strâng ori în ţintirim, ori în anume locuri de prin păduri, prin case pustii ori pe ziduri ruinate şi fac sfat; pe urmă se împrăştie după rele în lume. Adeseori între ei se întâmplă bătălii şi vin pe la case şi iau limbile de la meliţuici, de se bat. Ca să nu se întâmple în gospodării răutăţi din pricina strigoilor, mama casei ungea cu usturoi clampa uşii, scara, stâlpii hornului, câhneaţa, crucile de la fereşti, boii şi vacile la coarne, meliţoiu şi meliţuica, cleştele, cociorva, lada şi toporul, iar noi căsaşii mâncam mujdei de usturoi şi ne ferea Dumnezeu de strigoi.

Prin jud. Râmnicul  Sărat împotriva strigoilor şi străgilor, care ies de prin morminte şi vin de pocesc pe oameni cu felurite boli, se ung lucrurile cu 9 fire de usturoi, mâncând în acelaşi timp fiecare om din casă câte un fir, că vor scăpa de pocitura strigoilor, cărora nu le place usturoiul şi nu se pot apropia de casa unui omului.

Dacă vitele mugesc în noaptea de Sf. Andrei este semn că vin lupii. Pentru a le feri în jud. Botoşani gospodarii fac o cruce din ceară şi o lipesc la vite pe cornul drept. Pentru a se feri ograda de lupi şi de strigoi, se ung cu usturoi parii gardului, drugii, cercevelele, pragul uşilor, ghizdul fântânilor.

În Bucovina, înainte de Sf. Andrei cu câteva zile, femeile nu torc, ca să nu toarcă lupii în casă, iar de Sf. Andrei nu mătură şi nu scot gunoiul din casă, nu curăţă grajdurile, nu se piaptănă (pieptenele reprezintă în basme un şir de arbori, deci pădurea în care se află lupii) pentru a nu aduce lupul prin apropiere.

În unele sate din Oltenia copiii taie mlădiţe din pomii roditori (meri, peri, cireşi, vişini, pruni) şi le pun în apă, la căldură, pentru a înmuguri până la Sf. Vasile, când fac din ele sorcove, pentru a-şi sorcovi părinţii şi neamurile.

stela_botez-6_mici

Tinerii Sfântului Andrei

În noaptea Sfântului Andrei tinerii practicau mai multe obiceiuri an de an care s-au păstrat până în zilele noastre. Ei organizau o adevărată petrecere la păzitul usturoiului. Una-două bătrâne păzeau usturoiul adus de fete pentru a nu fi furat de flăcăi. Se spunea că acest usturoi are puteri tămăduitoare, izbăvește de strigoi, ajută la drum lung și la negustorie. Dimineaţa, în curtea casei se încinge o horă, iar în mijlocul ei este jucată covata cu usturoi de un flăcău.  Apoi usturoiul este împărţit la toţi care au participat şi dus acasă cu mare grijă, pus la icoane, folosit ca leac împotriva bolilor sau pentru descântece şi vrăji. Astfel în unele localităţi când fetele sosesc acasă de la Păzitul usturoiului, seamănă un căţel de usturoi priveghiat toată noaptea, într-un cocoloş de aluat. După felul în care încolţeşte şi creşte acest usturoi, se fac prognosticuri de măritiş. Acest ritual este deosebit de variat, în funcţie de regiunea unde se practică.   

Fetele încearcă să-și găsească ursitul

– uitându-se goale in fantani, în oglindă sau într-o ceașcă cu apă în care se pune un inel cununat;
– mâncând o turtă sărată și crezând că vor visa că cel care le este ursitul va veni să le aducă apa;
– ca să-şi vadă ursitul, îşi puneau seara sub pernă 41 de fire de grâu, iar când se culcau spuneau: Voi, 41 de fire de grâu / Eu voi adormi / Şi voi hodini / Dar eu mă rog lui Dumnezeu / Să-mi trimită îngerul meu / Cel ce mi-e dat de Dumnezeu.
– 
mearg noaptea la fântână cu lumânarea de Paşte pe care o aprind şi o afundă cu ajutorul ciuturei spunând: Sfinte Andrei / Scoate-i chipul în faţa apei / Ca în vis să-l visez / Ca aievea să-l văz.
noaptea pe întuneric ating un păr, de la care numără în continuare până la al nouălea par, pe care leagă o sfoară sau lână roşie. A doua zi merg să vadă cum le va fi alesul. Dacă părul este drept şi neted, viitorul soţ va fi tânăr şi frumos, dar sărac. Dacă parul va fi scurt şi noduros, soţul va fi bătrân şi sărac, iar de va avea coaja groasă, va fi bogat. Dacă parul este cu multe crăci, ursitul va fi văduv cu mulţi copii.

Sursa: Tudor Pamfile – ,,Sărbătorile la români,,
Foto: stelabotez.com romaniatv.net

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s