IANUARIE – luna lui Gerar şi Superstiţii sale

Numită în popor Gerar, Ghenarie, Calindariu sau Cărindar, luna Ianuarie, fiind și prima din an, este una dintre cele mai bogate luni în superstiţii şi obiceiuri populare. Cele mai multe dintre acestea sunt legate de prevestirea vremii de peste an. Astfel, se zice că dacă în luna Ianuarie este cald, în Februarie va fi mare ger și vara va fi ploiasă, iar dacă în Ianuarie este frig – atunci vara va fi călduroasă.

5Obiceiurile de Anul Nou şi Sfântul Vasile

Obiceiurile şi superstiţiile de Anul Nou și Sfântul Vasile se integrează în perioada sărbătorilor de iarna, care încep odată cu Crăciunul. Pe lângă Colindat, care reprezintă cel mai important obicei ce vizează bunăstarea, fizică şi materială a oamenilor, un accent deosebit se pune și pe preocupările vieţii ţăranului, cum ar fi: muncile agricole, fertilitatea câmpului, sau viitoarele roade bogate. Astfel, Semănatul, Pluguşorul, Plugul cel mare, sau Vasilca nu sunt doar unele dintre cele mai importante texte magice rostite in această perioadă, ci reprezintă și textele cu cea mai mare valoare augurală bazată pe principiile „magiei primei zile”. În aceeaşi categorie este și Sorcova sau Colindele Sfântului Vasile care se adresează celor apropiaţi, cunoscuţilor, prietenilor, urându-le acestora sănătate şi putere de muncă.

În ajunul zilei de 1 Ianuarie, dacă s-a umblat cu plugul şi s-a arat, urmează obiceiul Semănatului. Astfel, flăcăii umblă cu traista cu grâu pe umeri, merg pe la case şi seamănă. Gospodinele trebuie să strângă după ei boabele de grâu semănate sau spicele de grâu aruncate, căci le vor fi de folos contra diferitor boli.
Un alt obicei este Dezlegarea anului, un obicei ce are loc în colectivități mai mici sau cete de flăcăi, care umblă pe uliţă colindând cu buciume, bice sau oale, pentru a înlătura relele: seceta, tăciunele de grâu, insectele şi animalele dăunătoare. Feciorii dezleagă atunci şi câşlegile (cununiile) cu descântecul „Slobozim câşlegile/Să mărităm fetele/Umblaţi feciori/Să vie peţitori”.

3Superstiţii de 1 ianuarie

Cu trecerea timpului, ziua de 1 Ianuarie a născut diverse superstiţii. Se spune că în această zi se înnoiesc toate şi toate trebuie să fie bune. Astfel, dacă de 1 ianuarie ai gânduri bune la toate şi le dorești tuturor bine, Dumnezeu îţi va da sănătate, bucurie, noroc şi spor.

O altă supertiție spune ca nu e bine să fierbi găină în aceasta zi, căci precum găină râcâie cu gheara tot înapoi, tot aşa vor merge lucrurile înapoi. E bine, însă, să fierbi capul de porc, căci el răneşte cu râtul înainte şi tot așa vor merge şi treburile în gospodărie, adică cu spor.

Altă superstiţie îndeamnă fetele să se ducă despletite la un mesteacăn sau alt arbore şi să se descânte pentru măritiş, pentru bunăstare şi peţitori. În această zi, vânătorii trebuie să împuşte o ţarcă (coțofană), ungând puştile cu sângele ei; superstiţia spune că astfel vor avea noroc tot anul la vânat.

Mai există superstiţia că dacă în ziua de Anul Nou e mare ger, iar pe omăt se văd steluţe, anul ce urmează, va fi unul bun şi cu multe cununii, iar dacă în ziua de Anul Nou se roşeşte cerul spre Răsărit, va fi un an ploios. Un alt obicei ce s-a păstrat în timp este scrierea bilețelor, care erau ulterior puse în plăcinte. Astfel, că cei care le vor mânca, vor gasi aşa-zisa plăcintă cu răvaşe și vor afla ce le menește anul care vine.

6De la 2 Ianuarie la Bobotează

Începând cu 2 Ianuarie până pe 5 Ianuarie este perioada umblatului cu crucea. Preotul, însoţit de cantor care poartă găletuşa cu apă sfinţită şi busuioc, umblă pe la case cu Iordanul.. Superstiţia spune că e bine să arunci boabe de porumb înaintea preotului când vine cu Iordanul pentru ca să-ţi ouă găinile, iar când pleacă, să mături după el ca să nu ai purici peste vară. După plecarea preotului, copiii, cu lumânarea aprinsă înconjoară casă, gospodăria şi grajdurile pentru a fi ocrotite împotriva fulgerelor, a morţii năpraznice, precum şi a altor necazuri. Superstiţia spune ca lumânarea trebuie păstrată în casă pentru a fi reaprinsă în caz de pericole şi necazuri mari în cursul anului ce urmează
Ajunul Bobotezei – prima mare sărbătoare a noului an – aduce cu sine obiceiul specific ajunurilor, deschiderea cerurilor şi, implicit, aflarea ursitei. Tot în ajunul Bobotezei cete de copii cu clopoţei, tălăngi şi fiare vechi, sunând din ele şi purtând la căciuli busuioc, brad şi vâsc, le cântă gospodarilor.
Boboteaza sau Botezul Domnului, zisa şi Iordanul sau Chiraleisa, este sărbătoarea care încheie ciclul sărbătorilor de iarnă. Această sărbătoare presupune mai multe obiceiuri, între care: Iordănitul sau colindul cu Iordanul, când cete de mascaţi colinda prin sate, apoi, Muiatul Ionilor care constă în udarea celor numiţi Ion, sau Încurarea cailor, o întrecere a cailor care are loc la marginea satului. Ardeasca este obiceiul focului în jurul căruia se fac hore şi se sare peste foc.

Sunt mai multe superstiţii de Boboteaza; între acestea aprinderea şi săritul focului sau aprinderea unor petice şi fluturarea lor, se crede că apără de lupi, de şerpi sau de rele sau de boale. Superstiţia spune că nu e bine să arunci gunoiul afară de Boboteaza că îţi arunci norocul. În această zi, mai există superstiţia că dacă fetele se duc la rău înainte de ivirea zorilor, se bagă în apă şi pun apa în cap de nouă ori, descântând: „Apa curgătoare/Fă-mă iubitoare/Tinerii să mă iubească/Bătrânii să mă cinstească”, vor avea noroc la peţitori. Iar cine va vedea un cal alb de Boboteaza va avea noroc tot anul, iar fata care îl va vedea, sigur se va mărita în acel an.

1Alte obiceiuri şi superstiţii în ianuarie

Ziua Sfântului Ioan Botezătorul – 7 Ianuarie – reprezintă punctul final al sărbătorilor de iarnă. Este însoţită de obiceiul Iordănitului femeilor sau Ţonţoroiul femeilor, care se întâlneau, petreceau şi apoi ieşeau în sat şi pe care bărbat puneau mâna, îl duceau la rău şi-l udau. Iordaneala era făcută de feciori, care stăteau la uşa bisericii şi luau pe sus oamenii, nelăsându-i până nu le dădeau bani. Superstiţia spune că cine lucrează de Sântul Ion va fi lovit de foc, de fiarele pădurii, de boli. Dacă în această zi va fi ger, vitele vor fi sănătoase peste an.

Şi, în sfârşit, obiceiurile şi superstiţiile zilei de 30 Ianuarie, Sfinţii Trei Ierarhi sau Trisfetitele; se spune că la Trisfetite se schimbă vremea. Superstiţia cere să ţinem această zi, fiindcă altfel soţul/soaţa poate muri, se mai ţine pentru fericirea fetelor şi pentru a nu orbi. La 31 Ianuarie sunt Filipii de iarnă, În această zi, superstiţia spune că trebuie ascunsă sarea, căci dacă va lua cineva din ea, va fi rău de lupi şi de pagubă. Iar dacă vrei sa ai spor în casă jumătate de zi nu trebuie să lucreazi.

8

Sursa: http://www.superstitii.ro
Autor: Elena Rață
Foto: Ion Pleș Alexandru

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s