Mircea și Maria Drăgan – o viață dedicată folclorului românesc

Pe soții Mircea și Maria Drăgan i-am cunoscut în acest an, într-o după amiază de ianuarie. M-au primit în casa lor, din Agnita, cu un zâmbet sincer și cu o imensă dorință de a-mi arăta comoara din „Casa lor cu păpuşi“, astfel numindu-se muzeul care l-au înființat în anul 2000.  Am stat împreună câteva ore, însă din prima clipa mi-am dat seama că am în față doi oameni frumoși la chip și la suflet, dăruitori de har și tradiții. Ce alte comori am găsit în casa soților Drăgan și ce planuri de viitor au, citiți în articolul ce urmează.

4.jpgFiind împreună din 1974, soții Drăgan și-au dedicat cea mai mare parte din viața lor profesiei de dascăl, ea de matematică, iar el – de limba română. Petrecându-și zeci de ani în spatele catedrei, ei au transmis mai multor generații de elevi dragostea față de frumos. Pe lângă aceasta, ei au reprezentat și lumina din viața mai multor copilași de la casa de copii, unde au activat în jur de 20 ani. Acolo ei le-au fost atât mamă cât și tată, dar și totodată cel mai elocvent exemplu de urmat.

13Însă, dincolo de dragostea pentru copii, care astăzi o mai oferă și celor doi nepotei, soții Drăgan mai au o mare pasiune, si anume cultivarea și păstrarea folclorului românesc. Domnul Mircea Dragăn este originar din Noiştat, un sat săsesc ( în germană Neustadt) iar doamna Maria Drăgan – din Săsăuş, un sat românesc bogat în tradiții. Ideea de a-și transforma casa în muzeu, soții Drăgan au avut-o atunci când s-au pensionat, adică acum 17 ani. Având numeroase costume populare primite drept moștenire de la părinți, s-au gândit că ar fi păcat să nu le valorifice nearătându-le și altora. Și din dorința aprigă de a duce mai departe cea mai de preț bogăție izvorâtă din sufletul poporului român – moștenirea din străbuni, cu trecererea anilor au apelat și la prieteni, vecini și neamuri, cât și oameni necunoscuți, reușind astfel să-și îmbogățească colecția cu multe lucruri valoroase. Iar astăzi ei au peste 50 de costume populare româneşti şi aproximativ 20 săseşti, fiind expuse în două din cele trei camere ale casei în care locuiesc, o cameră fiind dedicată portului românesc și cealalată portului tradițional săsesc. Cele mai vechi haine datează de dinainte de 1900, iar cele mai noi, din anii ’80. Sunt în mare parte costume de sărbătoare, printre care se regăsesc diverse Ii de valoare, sau catrinţe de prin anii 1800. Cât priveşte straiele de nuntă, cel mai vechi este costumul de mireasă cu coif, purtat până în 1935.

20Pe lângă aceste comori, soții Drăgan, se mai pot mândri cu o mare colecție de obiecte vechi care sunt funcționabile și în prezent. Printre acestea se numără: unelte pentru prelucrarea cânepii din 1900, război de țesut, cuiere, blide, icoane pe sticlă, ştergare, ulcioare, ceasuri, lămpaș şi vase ceramice, cele mai vechi fiind din 1907.

Mai mult ca atât, în muzeul soților Drăgan se găsește și o bogată colecție de discuri de vinil, circa 4000 la număr, cu muzică din toate genurile de prin anii 60, cele mai vechi fiind însă și din perioada interbelică.

21Fiind dascăl de limbă si literatură română, domnul Drăgan deține și o bibliotecă impresionantă cu peste 20.000 de volume inclusiv în limba germană, slavonă sau franceză, cele mai vechi datând din 1700.

Pe lângă acestea, profesorul Mircea Drăgan a fost și este pasionat de folclor din fragedă copilărie. De mic copil a prins cântecele de uliță, și a considerat că e o datorie sfântă a sa să culeagă și să păstreze folclorul, ca mai apoi să le arate generațiilor viitoare frumusețea a tot ceea ce este vechi. Încă din anii studenţiei, adică de prin 1967, a început să culeagă folclor de prin satele din Valea Hârtibaciului, înregistrând totul pe bandă si publicând două volume de folclor.

Cu sprijinul doamnei Silvia Macrea, director al Ansamblului Cindrelul-Junii Sibiului a reușit să scoată la lumină și primul volum de Obiceiuri și Sărbători de pe Valea Hârtibaciului, iar în curând urmează să apară și cel de-al doilea volum, din aceeași serie, ce cuprinde Nașterea, Nunta și Înmormântarea.

Domnul Drăgan lucrează în prezent și la monografia Văii Hârtibaciului. Este vorba de un proiect mai amplu, care presupune o muncă uriașă ce durează deja de mai mulți ani și care cuprinde aproximativ 40 de sate, printre care și satul Săsăuși. După părerea sa, fiecare ar trebui să-și cunoască nu doar istoria țării, dar și istoria localității unde s-a născut.

10Costumele populare românești și promovarea Folclorului românesc reprezintă existența soților Mircea și Maria Drăgan. Chiar dacă au ajuns la o venerabilă vârstă, se mai trezesc și acum la ora 5:30-6:00, ca să-și continuie munca, o muncă neplanificată, însă care le aduce multă pasiune și plăcere. Folclorul îi definește și le dă puteri să meargă mai departe, căci pe viitor au planuri și mai mari. Domnul Drăgan îți dorește să mai scoată de sub tipar un Dicționar de Regionalisme, iar doamna Drăgan să confecționeze și mai multe costume populare pentru păpuși. Cu toate acestea cea mai mare dorință a lor este să continuie ceea ce au început și să lase pe mâini bune toată munca lor.

1Chiar daca ar fi binevenit să aibă un spațiu mai mare pentru depozitarea păpușilor, să cumpere niște manechine pentru a îmbrăca costumele populare, sau să primească un ajutor financiar pentru întreținerea muzeului, autoritățile locale, din păcate, nu prea s-au arătat interesate de aceste subiect până acum.

Autor: Elena Rață
Foto: Fii popular

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s