Folcloriștii au lansat priceasna ,,Te îndură, Tată sfânt,, Iată ce obiceiuri de Paști se păstrează în localitățile celor 11 interpreți.

Sunt tineri, frumoși, talentați și uniți. Și-au împreunat vocile într-un proiect muzical inedit, la inițiativa Geanina Gavrilă. Ei sunt Folcloriștii și s-au lansat cu priceasna Te îndură, Tată sfânt. Urmează și alte cântece de grup pentru că cei 11 interpreți sunt convinși că vor avea succes împreună. Până atunci însă, i-am întrebat pe fiecare cum se sărbătorește Paștile la ei acasă.

Mihaela Tabură, Sîngerei, Republica Moldova: În fiecare an de Paști, obișnuim să ne cumpărăm hăinuțe noi, iar dimineața după ce ne spălam pe fata cu coji de ou Sfințit, le îmbrăcăm!

Laurențiu Marian, Valea Bistriței, Neamț: În preajma sărbătorilor Pascale, pregatirea bucatelor tradiționale, vopsirea ouălor sau aprinderea focurilor de pe dealuri, sunt doar câteva din obiceiurile specifice satului tradițional, amintite inclusiv în documentele nemțene ce sunt păstrate și în zilele noastre! Un foc mare care ținea toată noaptea, se făcea în parcul bisericii, la care se adunau mulți feciori și tineret, iar la acest foc se împușca la Slujba Învierii pentru a alunga spiritele rele.

Daria Gâdea, Grosi, Maramureș: În Maramureș, sunt multe obiceiuri frumoase, însă o să amintesc câteva pe care le fac tinerii. Duminica, fetele pun într-un bol cu apă un ou rosu, iar apoi și-l pun la obraji, pentru a fi roșii tot anul și pentru a atrage privirea băieților din sat. Un alt obicei frumos specific comunei Grosi ar fi urcatul pe două coline. Băieții tineri urcă pe o colină, iar fetele pe alta. Dintr-o parte se strigă „Hristos a Înviat”, iar din cealaltă parte se raspunde „Adevărat a Înviat” de câte 3 ori.

Cristina Bugnar, Tiha Bârgăului, Bistrița Năsăud: În vinerea Seacă din săptămâna Patimilor se vopsesc ouăle roșii, sâmbăta dimineața se merge la Biserică după Nafură, iar seara la Înviere și în ziua de Paști ne spălăm pe față cu apă pusă într-un vas cu ouă roșii (să fim sănătoși tot anul și roșii în obraz precum oul feștit), se ia nafura apoi se merge la biserică și ciocnim ouă, iar băieții aruncă oul roșu peste Biserică! Și ca peste tot copiii merg prin sat după ou roșu.

Alex Pop, Sebiș, Arad: În fiecare an, de sărbătorile pascale, oamenii locului își văruiesc pomii din fața casei și din grădină. Te poți bucura de o imagine extraordinară, dacă privești de-a lungul uliței „hainele albe” ale pomilor cu care aceștia sunt îmbrăcați în această perioadă. Împristitul sau vopsitul ouălor, în coji de ceapă, este un alt obicei întâlnit în zona noastră. Și poate cel mai frumos obicei de aceste sărbători este salutul binecuvantat „Hristos a înviat!”, salut care este rostit de toată lumea până la sărbătoarea înălțării Mântuitorului.

Ionel Sterp și Radu Goța, Jina, Sibiu: În ultima săptămână din post și în zilele de Paști se merge la biserică cum se face peste tot, bineînțeles că oamneii se pregătesc și cu bucate alese, înroșesc ouăle, pregătesc mielul ca și în alte părți. Obiceiul deosebit despre care vreau să vă vorbesc este acela din a 2 zi de Paști, când tinerii de 18 ani se îmbracă în portul popular și după slujbă, în centrul satului fac o paradă, ei sunt numiți recruți. Pe vremuri așa recurtau tinerii din sat care apoi mergeau în armată. Acum nu se mai face armata, dar obiceiul s-a păstrat, iar cei care au devenit majori îmbracă portul popular în a 2 zi de Paști și duc tradiția mai departe. Oamenii din sat după ce iasă de la biserică, îi asteaptă și le urmăresc micul lor spectacol în care se prezintă și își iau colegele la joc.

Denisa și Nicușor Balu, Feisa, Jidvei: Ca peste tot, în Săptămâna Mare se merge la Biserică, iar în Vinerea Mare, toți copiii și tinerii cântă Prohodul Domnului. Un obicei specific de la noi din sat este faptul că, după Prohod, fetele tinere din sat, se adună în fața altarului, îmbrăcate în haine negre (de la nanele din sat) și cântă o cântare care descrie patimile Domnului și anume: „Azi e ziua de durere”. Este un moment foarte emoționant.

Georgiana Necșa, Faget, Timiș: La noi în Banat, Joia Mare are foarte mare importanță. Atunci se înroșesc ouăle, pentru că tradiția spune că atunci au curs primii stropi de sânge. În Noaptea Învierii fetele se întorc cu lumina aprinsă acasă și o păstrează aprinsă toată noaptea. Dimineața se obișnuiește spălatul pe față într-un lighean cu apă în care se pune un ou roșu și un bănuț, iar apa se aruncă la rădăcina unui copac tânăr. A doua și a treia zi de Paști sunt destinate rugilor bănățene cu joc și voie bună.

Geanina Gavrilă, Deva, Hunedoara: În ultimele zile din Săptămâna Mare, erau aleși din sat 12 crai, cei mai frumoși feciori și cei mai avuți. Acesșia colindă toată comuna prin sate și cătune, pentru ași alege crăiese, jucând fetele, și chiuind, strigatul lor „hop, hop, vivat” auzindu-se prin toate văile. Pentru că era o ierarhie a crailor aleși (cel mai bogat fiind primul crai), trebuia făcută și ierarhizare a căieselor. Astfel, fata care dădea cel mai mare dar, (în bani, mâncare etc) era aleasă prima crăiasă și bineînțeles, perechea primului crai din sat. În a II a zi de Paștă, după ce lumea ieșea de la biserică, se adunau cu toții la căminul satului sau la un cort, organizat de crai, unde se alegeau perechile și crăiesele. Iar seara se pornea jocul numit: Prăcșor. Prăcșorul (jocul) se ținea în a II a și a III a zi de Paști, repetându-se și în Duminica Tomii. Această tradiție se păstrează și astăzi cu sfințenie în Țara Moților.

Autor: Stela Botez

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s