Tradiții bucovinene în prima zi a Postului Mare de la Elena Jucan

De spolocanie sunt mai multe obiceiuri care se ţin din moşi-strămoşi în prima zi a Postului Mare, tradiţii respectate cu stricteţe de gospodinele bucovinene conservatoare. Scopul acestora este purificarea prin apă şi foc, iar în urma lor gospodăria este ferită de rozătoare, iar covoarele, ţesăturile şi îmbrăcămintea din lână sunt ferite de molii. Elena Jucan ne demonstrează spolocaniile – spalarea oalelor.

Elena Jucan din Humor, îmbrăcată în straiele naţionale de muncă, se apucă de spolocanie de dimineaţă. A făcut focul în mijlocul gospodăriei şi a pus cazanul la înfierbântat pe pirostrii. Când apa a dat în clocot a pus pe deasupra leşia făcută din cenuşă de fag. Apoi a adus oalele din casă şi a început  să le curăţe. Printre ele sunt şi linguroaiele de la stână, sau cofa în care urmează să umple borşul acru şi în care a fost până mai ieri lapte gros.

IMG_20180218_121526Leşia curăţă toată grăsimea şi pregăteşte blidele pentru a putea fi folosite în timpul postului Paştelui. “Astfel ele vor fi curățate foarte bine de grăsime, pentru a putea mai apoi pregăti mancare în ele pe tot parcursul postului. Așadar, este și acesta un ritual de purificare cu ajutorul apei și a focului, aşa cum şi postul înseamnă purificare pentru corp, minte şi suflet”, a spus Elena Jucan. La final vasele se limpezesc cu apă curată.

IMG_20180218_121551Un alt obicei care se face de spolocanie este umplerea borşului. Sunt mai multe condiţii de îndeplinit înainte de a face borşul acru: trebuie ca în prima zi de post să nu fie miercuri, vineri sau sâmbăta când se pomenesc morţii, iar femeia trebuie să fie curată. De asemenea mai este o superstiţie şi anume în sat nu trebuie să fie vreun mort, deoarece borşul are gust rău, iar când vei muri te vei umfla.

IMG_20180218_121642Reţeta: e nevoie de un castron de făină de porumb ce se amestecă cu un castron sau două de tarâţe de grâu. Se opăresc toate la un loc cu puțină apă clocotită, se înveleşte oala cu un prosop pentru a ţine cald, şi se lasă la fermentat 2-3 ore, după care se umple oala cu apă clocotită. Se pune creangă de cimbru sau vișin pentru gust. Unele gospodine, pentru culoare mai adaugă şi o bucată de sfecla roşie. Chiar şi la umplerea borşului sunt tot felul de jocuri şi datini, care fac ca acesta să fie cât mai acru. “Pentru a se acri şi mai bine borşul, trebuie să tragi pe cineva de păr fară ca acel cineva să se aştepte. Luat prin surprindere şi tras destul de binişor pentru a se enerva puţin, se crede că tocmai aceasta va face borșul să devină şi mai acru, a mai spus Elena Jucan.

IMG_20180218_121707Tot de spolocanie sunt mai multe restricţii pentru gospodine. Nu ai voie să coşi sau să ţeşi, deoarece îți vor mânca moliile totul din casă. De asemenea nu ai voie să mănânci toată săptămâna boabe şi nici în săptămâna patimilor, deoarece apar bube pe corp. În această săptămână se poate mânca de exemplu urzici, tot în popor existând credinţa că dacă mănânci urzici de şapte ori în post, e ca şi cum ai lua înpărtăşanie.

Sursa: http://www.inbucovina.ro

 

Un comentariu

  1. Foarte placute traditii,aceste obiceiuri care cu greu se pastreaza si greu de implementat in randul tinerilor de astazi,dar foarte bine ca se promoveaza pentru a putea fi transmise mai departe si asta ar trebui sa se faca cât mai des pentru ca ne reprezinta ţara,neamul,cultura…Frumos articol bravo!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s